Supermarketule, unde esti ?

Că am mare nevoie de tine. Deoarece nu mai suport magazinele de cartier. Ălea când se bagă câte 3 peste tine să ia înainte. V-am mai povestit eu despre cazuri similare. Spre exemplu în urmă cu 15 minute, am coborît jos la cumpărături. Ajung la primul magazin, să cumpăr ce am nevoie. Erau două-trei cretine femei înaintea mea. În care una din ele, s-a nimerit a fi o vecină de-a mea. Şi se apucase cu vânzătoarea la taină şi în timp ce o servea şi după ce o servise (fiind prietene). “Vai Doamne“, “ce drăgălaş e copilul“, “nu mami“, “n-ai voie să pui mânaaşteaptă puţin că ieşim imediat” e.t.c. Îmi veni să-i zic de sănătate, dar nu se merita să mă cert cu bărbatul ei, că e un om cumsecade. Practic, nu are rost să mă cert cu un tovarăş pentru o femeie. În fine. Să revenim. A plecat aia din magazin, a terminat vânzătoarea să servească persoanele care mai erau înaintea mea şi îmi vine mie rândul. Îi spun să-mi facă 100 grame de cafea Jacobs. Se apucase să ia punga în mână. Apoi intră repede o cucoană care zice: “Nu vă supăraţi, aveţi nu-ştiu-ce ?“. Tactică, să dea impresie că întreabă doar de curiozitate. Dar de unde. Să cumpere mai repede. Vânzătoarea luase produsul în mână şi îi arătase: “Dintr-aceasta ?“. Apoi idioata cucoana: “Da, daţi-mi şi mie una vă rog!“. Îmi venise mie s-o servesc conform cererii (daţi-mi una), dar aveam mâinile ocupate. I-a dat ăleia ce a cerut, a plătit şi a ieşit repede din magazin. Precum Liga Profesionistă de Fotbal: totul pe nevăzute. În fine. Să revenim. Mi-a dat cafeaua vânzătoarea, am ieşit din magazin şi am intrat în următorul. Poveste aproape identică. Intru şi aştept să servească proasta blonda pe SINGURA PERSOANĂ care era înaintea mea, ca apoi să vină la mine. De unde. Intră un ciocoflender client să ia 4 beri să-şi umfle burticanul, mai intră mama unui tovarăş de-al meu să cumpere mere … şi dă-i şi aşteaptă. Că mironosiţa cu aere vânzătoarea nu avea chef să mă servească. Şi nu era o ocazie rară. Mereu e cu fasoane. Cea mai insuportabilă vânzătoare dintre toate pe care le-am cunoscut. După ce îi serveşte pe cei 2, îi zice cel de cumpărase berile (ieşind pe uşă): “Vezi că ai clienţi în partea cealaltă“. Apoi ea, spune sictirită: “Am văzut“. Îmi venise să-i zic: “Nu se vede, oarba Dracului!” dar am tăcut, pentru că în sfârşit ajunsese şi la mine. Şi aşa s-au desfăşurat cele 20 minute de cumpărături ale mele, în care a trebuit să iau doar o sticlă de Nestea (cu fructe de pădure) la 2 l şi 100 grame de cafea. Sexy, nu ?
Unde eşti tu supermarketule, supermarket în care îţi iei orice vrei fără a sta după nimeni, apoi mergi la casa de marcat unde (uneori stai la coadă dar măcar ştii că ai produsele!) aştepţi să-ţi vină rândul la plată. Şi îţi vine rândul în adevăratul sens al cuvântului. Nu e rândul celui de a venit după tine. Şi nici nu ai vânzători care să te trimită în altă parte. Dacă aş avea unu şi la mine în cartier, de drag şi de al Dracului aş cumpăra numai de-acolo. Şi o gumă dacă am nevoie. Dar nu … supermarket-urile sunt la 4 km distanţă de mine. Aşa m-a lovit Dumnezeu.